Două sărbători de Crăciun
Posted By Gh. Badea on 30 decembrie 2009
Apropierea sfintelor sărbători de Crăciun produce o emulaţie deosebită în sufletul oricărui creştin, naşterea Mântuitorului Hristos fiind un prilej de bucurie şi de optimism.
Într-un procent covârşitor, românii de pe ambele maluri ale Prutului sunt ortodocşi şi se simt legaţi de spiritualitatea ortodoxă în toate activităţile de peste an, sărbătorile religioase nefiind în niciun fel trecute cu vederea sau neglijate. Ceea ce încă îi deosebeşte pe români în astfel de momente este faptul că, în dreapta Prutului, românii sărbătoresc Naşterea Domnului în data de 25 decembrie, în vreme ce în Basarabia românii sărbătoresc acelaşi eveniment creştin la distanţă de două săptămâni.
Această situaţie provine de la faptul că, în funcţie de modul de adoptare a recomandărilor Conferinţei Interortodoxe din anul 1923, în lumea ortodoxă există două modalităţi de observare a sărbătorilor creştine. Pe de o parte, Bisericile Ortodoxe din Grecia, România, Cipru, Albania, Patriarhia Ecumenică folosesc calendarul îndreptat (stilul nou) pentru stabilirea sărbătorilor cu dată fixă şi calendarul iulian (neîndreptat) pentru stabilirea datei Paştelui şi a sărbătorilor legate de acest eveniment. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Patriarhia Ierusalimului şi aşezămintele monahale din muntele Athos utilizează doar calendarul iulian pentru fixarea datei tuturor sărbătorilor.
Pentru credincioşii Mitropoliei Basarabiei trebuie luat în calcul un aspect foarte important şi anume acela că, în anul 1924, Basarabia făcea parte integrantă din România, fără ca Mitropolia Basarabiei să facă notă discordantă în ceea ce priveşte canoanele vieţii religioase de celelalte mitropolii de teritoriul României, adică se folosea de „stilul nou”.Această situaţie consemnată pe întreg teritoriul României din anul 1924 a generat avantaje practice, întrucât „stilul nou” era folosit nu numai de Biserica Ortodoxă Română, ci şi de statul român, la nivelul vieţii civile. Singurul aspect delicat l-a reprezentat data sărbătoririi Paştelui, dată fiind importanţa acestei sărbători în ceea ce înseamnă anul liturgic în calendarul ortodox românesc.
Avându-se în vedere adevărul istoric mai sus enunţat, ar fi fost un truism să afirmăm că la Soroca sau la Chişinău, în data de 25 decembrie se sărbătoreşte Crăciunul. Acest fapt nu s-a întâmplat întrucât forţele de ocupaţie sovietică au declanşat operaţiunea de deznaţionalizare a românilor din nou constituita Republică Sovietică Socialistă Moldovenească, operaţiune care a presupus eliminarea tuturor formelor de manifestare românească a populaţiei – religie, învăţământ, cultură, sentiment naţional.
Astfel, bisericile pendinte de Patriarhia Română au fost transformate în orice altceva decât biserici (magazii, depozite sau ruine), preoţii români au fost prigoniţi şi, pentru ca oamenii să vadă de unde le vine salvarea, Patriarhia Rusă a dat naştere la Mitropolia Moldovei, subordonată canonic forului de la Moscova. Această Mitropolie de ascultare rusă a rusificat inclusiv modul românilor din Basarabia de a se ruga la Iisus Hristos Din nefericire, luarea unei decizii pentru adoptarea, în mod raţional şi fără fals conservatorism, a stilului nou de către Mitropolia Basarabiei nu este prielnică în actualul context din Basarabia, unde populaţia are nevoie de câţiva ani pentru a-şi reveni din şocul îndoctrinării comuniste.
Tudor Petreanu
Comments